TITLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

CAPITOLUL 1

STATUTUL ŞI ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII CURŢII DE ARBITRAJ

Articolul 1

Statutul de drept şi competenţa Curţii de Arbitraj

1.1. Curtea de Arbitraj Economic a Republicii Moldova a Asociaţiei de Arbitraj din Republica Moldova (denumită în continuare Curtea de Arbitraj) este o instituţie de arbitraj permanentă, independentă, nestatală, internațională, comercială, care este constituită şi funcţionează ținând cont de Legea RM nr. 23-XVI din 22.02.2008 cu privire la arbitraj, Legea RM nr. 24-XVI din 22.02.2008 cu privire la arbitrajul comercial internaţional, Legea RM nr. 134-XVI din 14.06.07 cu privire la mediere, Codul de procedură civilă a RM, Rezoluția Asambleei Generale a ONU din 04.12.2006 nr. 61/33, Legea Model UNCITRAL din 21.06.1985 cu completările din 07.07.2006 privind arbitrajul comercial internațional, Legea Model UNCITRAL din 24.06.2002 privind medierea comercială, Convenţia ONU din 10.06.1985 pentru recunoasterea și executarea sentințelor arbitrale străine, Convenţia de la Haga din 01.03.1954 privind procedură civilă, Convenţia Europeană din 21.04.1961 privind arbitrajul comercial internaţional, alte tratate internaţionale la care a aderat Republica Moldova, prezentul Regulament şi alte acte normative și interne, în scopul asigurării procedurilor de conciliere (mediere) și soluţionării eficiente a litigiilor, inclusiv a litigiilor comerciale internaţionale, între persoane juridice şi/sau fizice şi între orice alţi subiecţi de drept, inclusiv cei cu statut și competență ce nu sunt clar stabilite. Curtea de Arbitraj înfăptuiește justiție arbitrală în calitate de arbitraj sau tribunal arbitral, ținînd cont de actele sus-menționate.

1.2.1. Denumirea oficială completă a Curții de Arbitraj în limbă română este: Curtea de Arbitraj Economic a Republicii Moldova a Asociației de Arbitraj din Republica Moldova
denumirea oficială prescurtată în limbă română este: Curtea de Arbitraj Economic a RM

1.2.2. Denumirea oficială completă a Curții de Arbitraj în limbă rusă este: Экономический арбитражный суд Республики Молдова Арбитражной ассоциации Республики Молдова
denumirea oficială prescurtată în limbă rusă este: Экономический арбитражный суд РМ

1.2.3. Denumirea oficială completă a Curții de Arbitraj în limbă engleză este: Economic Arbitration Court of Republic of Moldova of Arbitration Association of Republic of Moldova
denumirea oficială prescurtată în limbă engleză este: Economic Arbitration Court of RM

1.3. Sediul Curții de Arbitraj este: MD-2044. Republica Moldova. Municipiul Chișinău. bd. Mircea cel Bătrîn, 20/3, oficiile 99-100.

1.4. Procedurile arbitrale se desfășoară la sediul Curţii de Arbitraj, însă, la solicitarea și pe cheltuiala părților procedurile arbitrale sau procedurile de conciliere (mediere) pot fi desfășurate în alt loc.

1.5. Curtea de Arbitraj este în drept să dispună de ştampilă proprie cu denumirea completă în limbă de stat a Republicii Moldova, conturi bancare cu utilizarea codului fiscal al Asociației de Arbitraj din RM.

1.6. În competența Curții de Arbitraj intră orice litigii deja existente sau ce ar putea să apară din raporturi contractuale sau de altă natură, cu excepţia litigiilor, care în conformitate cu legislaţia intră în competență exclusivă a altor instanțe.

1.7. Curtea de Arbitraj admite spre soluţionare:

a) litigii ce decurg din raporturi contractuale și de altă natură, izvorâte din executarea contractelor internaţionale comerciale, la fel si a altor genuri de relaţii economice, dacă sediul cel puţin a unei părţi nu este clar stabilit sau este în afară Republicii Moldova;

b) litigii între subiecți cu investiţii străine, cu statutul nedefinit, persoane străine, internaționale, uniunii a acestora, inclusiv fondate pe teritoriul Republicii Moldova, litigii între fondatorii lor, la fel și litigii între aceşti subiecti şi alţi subiecţi de drept ai Republicii Moldova;

c) orice litigii patrimoniale sau nepatrimoniale, inclusiv privind raporturi realizate în afară Republicii Moldova, cu excepția litigiilor care în conformitate cu legislaţie intră în competența exclusivă a altor instanțe.

1.8. Curtea de Arbitraj examinează litigii, în privinta cărora părțile au convenit să fie transmise acesteia spre soluționare. O astfel de înțelegere poate fi în forma unei convenţii separate scrise (compromis) sau ca una din clauze contractuale (clauză arbitrală), validitatea căreia este independentă de valabilitatea contractului în care ea este înscrisă, fiind parte a acestui contract.

1.9. Compromis de asemenea se consideră încheiat în formă scrisă, dacă este inserat în orice document semnat de ambele părţi, sau în scrisori, mesaje transmise prin teletype, telegraf, fax, corespondență electronică pe Internet între părți, alte mijloace de comunicare între acestea, care asigură fixarea compromisului. Compromis poate fi exprimat din partea reclamantului de asemenea prin intentarea nemijlocită a unei acţiuni la Curtea de Arbitraj, iar din partea pârâtului – prin întreprindere a oricăror acţiuni ce demonstrează supunere benevolă a acestuia jurisdicţiei Curţii de Arbitraj, în particular, printr-un răspuns la interpelarea Curţii de Arbitraj cu consimţământ de a se supune jurisdicţiei acesteia pe litigiul în cauză, prin prezentarea unei referinţe la cerere de arbitraj, prin exprimarea opiniei privind completul de judecată arbitrală (în continuare – completul de judecată), prin prezența în ședință arbitrală, prin consimțământul de a începe dezbateri sau prin cerere de amânare a ședinței, prin prezentarea probelor pe fondul litigiului, precum și prin alte semne de participare în procedura arbitrală, consemnate în procesul-verbal al şedinţei arbitrale.
1.10. Transmiterea litigiului Curții de Arbitraj poate fi prevăzută de asemenea și într-o dispoziţie pentru cauză de deces, prin alte acte unilaterale în orice formă.

1.11. Curtea de Arbitraj din oficiu ia o decizie asupra validităţii convenţiei de arbitraj privind transmiterea litigiului spre soluționare. În cazul unor îndoieli privind validitatea convenţiei de arbitraj, părţile au drept să confirme suplimentar consimțământul lor de a transmite litigiul Curții de Arbitraj. În caz contrar litigiul poate fi soluționat de către instanţă de judecată competentă.

Articolul 2

Principii de activitate a Curţii de Arbitraj

La soluționarea litigiilor și efectuarea procedurilor de conciliere (mediere) Curtea de Arbitraj se conduce de următoarele principii:

a) supunere benevolă a părţilor litigante jurisdicţiei Curţii de Arbitraj;
b) alegere liberă a completului de judecată de către părți;
c) alegerea benevolă a priorității normelor de drept sau echității (ex aequo et bono) în procedura arbitrală;
d) atitudine imparțială a completului de judecată arbitrală faţă de părţile litigante;
e) egalitate procedurală a părților;
f) contradictorialitatea;
g) păstrare a confidenţialității privind informaţia ce a devenit cunoscută judecății arbitrale în cadrul soluţionării litigiului sau efectuării procedurilor de conciliere (mediere);
h) supunere și executare benevolă de către părţi a oricăror acte oficiale temporare sau definitive, emise de către Curtea de Arbitraj;
i) alte principii de drept internaționale și naționale.

Articolul 3

Componenţa Curţii de Arbitraj

Curtea de Arbitraj este constituită din Preşedinte, Vicepreşedinte, judecători arbitrali, secretar senior, secretari și alt personal.

Articolul 4

Preşedintele Curţii de Arbitraj

4.1. Preşedintele Curţii de Arbitraj (în continuare – Preşedinte) se numeşte în funcţie prin hotărâre a Consiliului de administrare a Asociaţiei de Arbitraj din Republica Moldova pe un termen de 6 (șase) ani, din rîndul judecătorilor arbitrali cu experienţă practică în domeniul de drept de nu mai puțin de 15 ani și efectuării procedurilor de arbitraj de nu mai puțin de 7 ani. Numărul de termeni este nelimitat.

4.2. Conform legislației internaționale și a Republicii Moldova, Regulamentului prezent și altor acte interne a Curţii de Arbitraj, Președintele are următoarele obligații:

a) administrarea și asigurarea activității generale și curente Curţii de Arbitraj, inclusiv angajare și eliberare din funcție a personalului;
b) organizarea înfăptuirii eficiente a justiției arbitrale;
c) prezentarea Consiliului de administrare a Asociaţiei de Arbitraj din Republica Moldova a candidaturilor judecătorilor arbitrali spre aprobare;
d) analiza și generalizarea practicii arbitrale a Curţii de Arbitraj;
e) întroducerea modificărilor și completărilor necesare în regulamentele Curţii.

4.3. Preşedintele în cadrul competenței sale, ținând cont de opiniile părților, numește judecători arbitrali pentru proceduri arbitrale sau de conciliere (mediere). Preşedintele după atribuțiile sale este de asemenea și judecător arbitral, însă el nu este în drept să intervină în cursul procedurii arbitrale și de conciliere (mediere), efectuate de către alți judecători arbitrali, cu excepția cazurilor în mod expres prevăzute în legea aplicabilă și regulamentele Curţii de Arbitraj.

4.4. Preşedintele reprezintă Curtea de Arbitraj în raporturile acesteia cu Consiliul de administrare a Asociaţiei de Arbitraj din Republica Moldova şi cu alte persoane juridice și fizice internaționale, naționale și de altă natură, inclusiv cu un statut ce nu este clar stabilit, cu instituţii, organizaţii publice şi private și uniunii acestora.

Articolul 5

Vicepreşedintele Curţii de Arbitraj

5.1. Vicepreşedintele Curţii de Arbitraj (în continuare – Vicepreşedinte) se numeşte în funcţie de către Preşedintele pe un termen de pînă la 3 (trei) ani din rîndul judecătorilor arbitrali cu experienţă practică în domeniul de drept de nu mai puțin de 7 ani și efectuării procedurilor de arbitraj de nu mai puțin de 3 (trei) ani. Numărul de termeni este nelimitat.

5.2. Vicepreşedintele îndeplinește o parte din atribuțiile Președintelui, îl înlocuiește în perioada absenţei temporare, în cazul incompatibilității posibile cu îndeplinirea unor atribuții, în alte cazuri prevăzute de legislaţie sau regulamentele Curţii de Arbitraj.

5.3. Vicepreşedintele după atribuțiile sale este judecător arbitral, însă el nu este în drept să intervină în cursul procedurilor arbitrale și de conciliere (mediere), efectuate de către alți judecători arbitrali, dacă această nu este prevăzută de lege aplicabilă și regulamentele Curţii de Arbitraj.

Articolul 6

Judecători arbitrali

6.1. Poate fi judecător arbitral orice persoană cu studii superioare juridice, reputaţie impecabilă, un nivel înalt de calificare şi experienţă de aplicare în domeniu de drept civil, de procedură civilă, internaţional comercial şi privat de nu mai puțin de 5 ani, care posedă cunoştinţe necesare pentru desfăşurarea procedurii arbitrale, soluţionarea litigiilor arbitrale, efectuarea procedurilor de conciliere (mediere), care corespunde cerinţelor speciale a legislaţiei Republicii Moldova, a dat consimţământul şi este aprobată în calitate de judecător prin hotărâre a Consiliului de administrare a Asociaţiei de Arbitraj din Republica Moldova. Activitatea judecătorilor arbitrali la Curtea de Arbitraj nu este cea de muncă şi profesională.

6.2. Nu poate fi judecător arbitral persoană care:
a) se află sub tutelă sau curatelă;
b) are antecedente penale valabile;
c) a pierdut statutul de judecător, avocat, notar, procuror, ofiţer de urmărire penală sau colaborator al organelor de drept pentru comiterea unor acţiuni compromițătoare, incompatibile cu activitatea sa profesională;
d) nu corespunde altor cerinţe prevăzute de legislaţia Republicii Moldova.

6.3. La efectuarea procedurilor de conciliere (mediere) judecători arbitrali îndeplinesc atribuții de mediatori.

6.4. Judecători arbitrali sunt independenți şi imparțiali, îndeplinesc atribuțiile sale conform dreptului internațional, legislației Republicii Moldova, Regulamentului prezent și altor acte a Curţii de Arbitraj, nu pot fi reprezentanţi ai părţilor în proceduri arbitrale și de conciliere (mediere) efectuate la Curtea de Arbitraj.

6.5. Temeiuri de încetare a mandatului judecătorului arbitral sunt:
a) decesul acestuia;
b) depunerea de către acesta cererii de demisie pe numele Președintelui Curții;
c) dezvăluirea incompetenţei evidente a acestuia;
d) refuzul repetat neîntemeiat din partea acestuia de a participa la proceduri arbitrale sau de conciliere (mediere);
e) dacă acesta nu mai poate îndeplini atribuțiile sale din circumstanțe juridice sau faptice, ori se eschivează neîntemeiat de la participare la soluționarea litigiilor arbitrale sau la efectuarea procedurilor de conciliere (mediere);
f) divulgarea informaţiei confidențiale (inclusiv și secretului comercial), ce a devenit cunoscută acestuia în cadrul soluţionării litigiului arbitral sau efectuării procedurilor de conciliere (mediere);
g) numirea acestuia într-o funcţie sau altă schimbare a statutului acestuia, incompatibile cu statutul judecătorului arbitral;
h) în alte cazuri prevăzute de legislaţie națională sau internațională, actele Curţii de Arbitraj.

6.6. Mandatul judecătorului arbitral se încetează prin hotărâre a Consiliului de administrare a Asociaţiei de Arbitraj din Republica Moldova la prezentarea Președintelui Curții de Arbitraj privind retragerea judecătorului.

Articolul 7

Aparatul Curţii de Arbitraj

7.1. Secretariatul Curţii de Arbitraj face parte componentă a Aparatului acesteia și se compune din secretar senior, secretari, interpreți și alt personal, numiți în funcție de către Președinte și subordonați ai acestuia în perioada activităţii sale.

7.2. Secretarul senior:
a) conduce Secretariat și activitatea de secretariat a Curţii de Arbitraj;
b) asigură primirea, prelucrarea, pregătirea, păstrarea, eliberarea, expedierea documentelor și altor purtători de informație, intrate la sau ieșite de la Curtea de Arbitraj cât în legătură cu aspecte generale de activitate a acesteia, atât și în legătură cu proceduri arbitrale sau de conciliere (mediere);
c) numește secretari, precum și personal participă în calitate de secretar la proceduri arbitrale sau de conciliere (mediere);
d) la indicaţia Preşedintelui sau completului de judecată organizează atragerea specialiştilor necesari Curţii de Arbitraj, îndeplineşte alte atribuții prevăzute de legislaţie şi actele Curții de Arbitraj.

7.3. Secretarii sunt subordonați secretarului senior şi îi acordă sprijin în realizarea unei părţi din împuternicirile acestuia, îl înlocuiesc în perioada absenţei acestuia, şi participă în proceduri arbitrale și de conciliere (mediere) în calitate de secretari, întocmesc procese-verbale și efectuează alte acțiuni.

Articolul 8

Păstrarea confidenţialității

8.1. Proceduri arbitrale și de conciliere (mediere) se efectuează, de regulă, în şedinţe închise. Efectuarea unei şedinţe deschise se permite numai cu acordul tuturor părţi.

8.2. Preşedintele, Vicepreşedintele, judecătorii arbitrali, secretarul senior, secretarii, interpreții și alt personal al Curţii păstrează confidenţialitatea informaţiei ce le-a devenit cunoscută în cursul procedurilor arbitrale sau de conciliere (mediere).

Articolul 9

Egalitatea părţilor

Procedurile arbitrale și de conciliere (mediere) se desfășoară pe principiile respectării și egalităţii părţilor. Fiecare parte are posibilităţi egale pentru expunerea poziţiei proprii în fața completului de judecată arbitrală şi apărarea drepturilor sale legale.

Articolul 10

Limbi oficiale a justiției arbitrale

10.1. Limbi de lucru a Curții de Arbitraj la înfăptuirea justiției arbitrale și procedurilor de conciliere (mediere) sunt limba de stat a Republicii Moldova și limba rusă. Părțile sunt în drept să aleagă și altă limbă, asigurând aplicarea acesteia pe cheltuiala sa. În caz dacă părțile nu au ajuns la un acord privind limbă procedurilor, această se stabilește de către completul de judecată.

10.2. Se permit spre examinare cereri de arbitraj şi alte înscrisuri, formulate în alte limbi cu anexarea traducerii acestora la una din limbile de lucru ale Curții, iar partea care le depune suportă toate cheltuieli necesare, legate de traducerea acestor înscrisuri, inclusiv de către Curtea de Arbitraj.

Articolul 11

Termene de soluționare a litigiilor arbitrale

11.1. Cerere de arbitraj depusă în formă scrisă se înregistrează în aceiași zi de către Secretariatul Curţii.

11.2. Curtea de Arbitraj face efort să soluționeze litigii în mod eficient de maxim, în termene rezonabile, fără întîrzieri neîntemeiate, ținînd cont de specificul și gradul de complexitate a litigiului.
11.3. Respectarea termenelor se supraveghează de Preşedintele.

Articolul 12

Participarea părţilor la soluționarea litigiului arbitral

12.1. Părţile sunt în drept să solicite efectuarea dezbaterilor fără participarea sa, ori să participe personal la aceste sau prin intermediul reprezentanţilor săi, să atragă avocaţi, alţi specialişti.

12.2. Împuternicirile reprezentantului părții se confirmă prin procură notarială sau procură de la persoană juridică cu semnătură conducătorului și ștampilă, cu enumerarea împuternicirilor procedurale. Avocatul poate participa la proceduri și în temeiul mandatului. Împuternicirile conducătorului persoanei juridice se confirmă prin document de la registratorul oficial al persoanei juridice respective.

12.3. Neprezentarea în şedinţa arbitrală a reprezentanţilor tuturor părţi litigante citate legal, fără comunicarea Curții de Arbitraj temeiurilor acesteia, atrage amânarea ședinței pentru altă dată calendaristică. Dacă reprezentanții unei sau tuturor părți nu se vor prezenta repetat în ședință, Curtea de Arbitraj este în drept să continue soluționarea şi să emită hotărâre în fond.

12.4. Nu mai tîrziu de o zi înainte de ședință, partea are drept să solicite amânarea acesteia, prezentând probe de absenţă sa motivată. Amânarea poate fi solicitată doar o singură dată.

12.5. La orice etapă a procedurii arbitrale părțile sunt în drept să solicite Curţii de Arbitraj efectuarea procedurilor de conciliere (mediere).

Articolul 13

Prezentarea înscrisurilor

13.1. Toate înscrisuri ce ţin de litigiul arbitral se prezintă de către părţi în formă scrisă, în original sau în copii corespunzător autentificate, formulate în una din limbile de lucru a Curţii de Arbitraj sau traduse oficial pe aceasta, în aşa număr de exemplare ca fiecare parte, precum şi completul de judecată să dispună de câte un exemplar.

13.2. La cererea a oricărei părţi şi pe cheltuiala acesteia poate fi efectuată traducerea înscrisurilor dintr-o limbă de lucru în altă limbă şi invers, inclusiv şi hotărârea integrală pe fondul litigiului.

Articolul 14

Expedierea înscrisurilor

14.1. Secretariatul Curţii de Arbitraj asigură expedierea către părţi a înscrisurilor necesare pe adresele indicate de ele (la necesitate pe cele electronice).

14.2. Depunerea cererilor de arbitraj, referinţelor, transmiterea către părţi a înscrisurilor pe litigiul arbitral, citarea părţilor în şedinţe arbitrale, expedierea hotărârilor arbitrale şi altor acte se efectuează prin scrisori recomandate cu aviz şi semnătură de înmânare. Înscrisuri de asemenea pot fi transmise prin intermediul oricărui alt mijloc de comunicare prin care poate fi dovedit faptul primirii, iar la necesitate şi textul transmis (telegraf, teletype, fax, corespondenţă pe Internet…).

14.3. Orice purtători de informaţie pot fi transmise şi primite de către reprezentanţii părţilor şi personal sub semnătură.

14.4. În cazul existenței confirmării poştale privind primire/expediere a scrisorii pe adresă oficială sau altă adresă a părții indicată de către aceasta, scrisoarea se consideră înmânată chiar dacă destinatarul susţine că nu a primit-o, precum şi în cazul returnării poştale ulterioare a scrisorii pe motiv de absenţa destinatarului.

Articolul 15

Taxe şi cheltuieli arbitrale

Taxele şi cheltuielile arbitrale de organizare şi desfăşurare a procedurilor arbitrale și de mediere se calculează, se plătesc, se repartizează şi se compensează conform Regulamentului cu privire la taxe şi cheltuieli de arbitraj.

Articolul 16

Legea aplicabilă și excluderea răspunderii

16.1. Dacă părţile nu au stabilit ca prioritate echitate (ex aequo et bono), litigiul se soluționează conform normelor de drept stabilite de către părţi prin contracte sau alte raporturi între ele. În cazul absenţei convenției părţilor privind legea aplicabilă, completul de judecată se conduce de tratate internaţionale, legislaţia Republicii Moldova, uzanțele comerciale legate de obiectul litigiului, precum şi de prezentul Regulament şi alte acte a Curţii de Arbitraj.

16.2. În cazuri stabilite de legislaţia Republicii Moldova sau prin convenția părţilor, în particular la soluţionarea litigiilor internaţionale, pot fi aplicate norme de drept ale altor state sau unor tratate internaționale. Orice desemnare a unei legi sau normelor de drept este interpretată, cu excepţia unei stipulaţii contrare exprese, ca o referire la dreptul material al statului menționat şi nu la alte norme.

16.3. Dacă părţile nu au convenit asupra dreptului aplicabil procedurilor şi fondului litigiului, completul de judecată din oficiu stabileşte drept pe care el consideră aplicabil în cauză.

16.4. În lipsa legislaţiei ce reglementează litigiul, completul de judecată aplică norme de drept ce reglementează raporturi juridice similare, iar în lipsa acelora se conduce de principii generale şi esenţa raporturilor juridice în cauză.

16.5. Completul de judecată judecă nu în temeiul unei legi formale, dar în echitate (ex aequo et bono), sau în calitate de mediator amiabil ales de către părţi, numai dacă părţile au autorizat-o expres pentru acesta. La acordarea hotărârii în echitate completul de judecată nu este legat de norme de drept, iar este ghidat de considerente de dreptate și bun simț.

16.6. În toate cazuri completul de judecată emite hotărâre în fond nu numai în temeiul clauzelor şi valabilităţii contractelor încheiate între părţi, dar şi în temeiul acţiunilor faptice întreprinse la executarea lor, ţinînd cont de uzanțele comerciale aplicabile raporturilor în cauză.

16.7. Părțile se refuză integral de drept să se adreseze în judecată cu orice acțiuni împotrivă judecătorilor arbitrali, organelor competente și oricăror persoane numite de către Curtea de Arbitraj, pentru orice acțiuni și omisiuni în legătură cu procedurile arbitrale și de conciliere (mediere), cu excepția cazurilor de comitere intenționată directă a unor acțiuni neligitime.

TITLUL II

PROCEDURĂ ARBITRALĂ

Capitolul 1

ADRESAREA LA CURTEA DE ARBITRAJ

Articolul 17

Depunerea cererii de arbitraj

17.1. Cerere de arbitraj sau cerere privind efectuarea procedurilor de conciliere se înregistrează de către Secretariatul în ziua primirii a acesteia.

17.2. Preşedintele în termen de până la 3 zile din data primirii cererii verifică competenţă Curţii de Arbitraj de a soluționa litigiul şi la stabilirea acesteia, dispune de numirea judecătorului arbitral (judecătorilor) şi începerea procedurii arbitrale, ce atrage întreruperea (anularea) cursului prescripției extinctive.

17.3. Dacă nu sunt respectate cerinţele privind formă şi conţinutul cererii, precum şi privind existenţa anexelor, solicitantului i se prezintă un termen de pînă la 30 zile pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă în termenul prezentat neajunsuri nu sunt înlăturate, cererea se restituie solicitantului fără soluţionarea în fond şi se consideră nedepusă, însă acesta are drept s-o depună din nou în ordine generală.

17.4. Dacă este imposibil de efecuat proceduri arbitrale sau de conciliere (mediere) pe motivul lipsei de competenţă din cauză nulităţii clauzei arbitrale, sau altor cazuri când prin lege este stabilită altă ordine, Curtea de Arbitraj refuză primirea sau încetează procedură arbitrală pe cererea deja primită. Încheiere privind încetarea procedurii arbitrale poate fi contestată în instanţă de judecată competentă.

Articolul 18

Forma, conţinutul și anexe la cerere de arbitraj

18.1. Cererea de arbitraj (în continuare acţiune) trebuie să conţină:

a) denumirea Curţii de Arbitraj;
b) numele (denumirile), domiciliul (sediul) părţilor, datele de înregistrare şi cele bancare – pentru persoane juridice, numerele de telefon şi adresele de poştă electronică (dacă dispun);
c) obiectul şi valoarea acţiunii, dacă această poate fi calculată;
d) cerinţele, motivele de fapt şi de drept, probele, normele de drept, clauzele contractelor, calcule puse la baza acţiunii;
e) soluționarea amiabilă prearbitrală a litigiului;
f) referire la convenția de arbitraj și limba arbitrală;
g) opinia privind completul de judecată, candidatura judecătorului sau cerere privind numirea acestuia de către Președintele;
h) opinia privind participarea reprezentantului reclamantului în ședințe;
i) lista înscrisurilor anexate la cererea de arbitraj;
j) semnătura şi ştampila reclamantului.

18.2. La cererea de arbitraj se anexează înscrisuri ce confirmă:

a) achitarea taxei de arbitraj şi altor cheltuieli necesare;
b) statutul și sediul părților (la necesitate);
c) împuternicirile persoanei cu drept de semnare a cererii de arbitraj;
d) cerințele arbitrale;
e) existență convenției de arbitraj;
f) măsuri de soluționare amiabilă prearbitrală a litigiului;
g) împuternicirile reprezentantului părții.

18.3. Cererea de arbitraj cu anexele se prezintă Curții de Arbitraj confrom art. 13 din Regulament. Identitatea fiecărei copii originalului se confirmă de către partea depunătoare sub responsabilitatea acesteia. Completul de judecată este în drept să solicite confirmarea suplimentară a identității copiei sau veridicității originalului. Persoane vinovate în prezentarea Curții de Arbitraj unor înscrisuri fictive, copiilor de pe aceste, poartă răspundere conform legii.

Articolul 19

Valoarea acţiunii arbitrale

19.1. Valoarea acţiunii se determină:

a) în acținunile privind incasarea sumelor – prin sumă solicitată;
b) în acţiunile obiectul cărora sunt bunuri, servicii, prejudiciu – prin valoarea curentă medie de piaţă a bunurilor, serviciilor, prejudiciului;
c) în acțiunile cu caracter nepatrimonial – printr-o taxa fixă.

19.2. În cazul existenţei mai multor cerințe separate, fiecare dintre ele se evaluează separat, iar valoarea acţiunii se determină prin însumarea tuturor pretenţiilor.

19.3. În cazul în care reclamantul a permis o greșeală la evaluarea acţiunii, Curtea de Arbitraj din oficiu determină suma corectă în baza datelor de care dispune.

Capitolul 2

PREGĂTIREA LITIGIULUI PENTRU DEZBATERI ARBITRALE

Articolul 20

Citarea pârâtului, referinţe şi cererea reconvenţională

20.1. În decurs de 7 zile de la începutul procedurii arbitrale Secretariatul:

a) citează părțile privind data și locul ședinței arbitrale;
b) expediază pârâtului copia cererii de arbitraj şi înscrisurilor anexate la aceasta;
c) prezintă pârâtului un termen de pînă la 30 zile pentru a prezenta completului de judecată o referinţă motivată scrisă la cererea de arbitraj cu anexarea probelor, solicită opinia acestuia privind completul de judecată și modalitate de formare a acestuia, dacă aceste chestiuni nu au fost convenite anterior de către ambele părți.

20.2. Părțile prezintă toate probele de care dispun nu mai tîrziu de începutul dezbaterilor. În cazuri excepționale, dacă partea nu a avut posibilitate să prezinte probele în termenul stabilit, completul de judecată este în drept să le accepte și la etape ulterioare de soluționare a litigiului. În caz dacă procedură arbitrală se efectuează fără participarea părților, doar în baza probelor prezentate de către părți, reclamantul este în drept să invoce obiecțiile sale față de referința pârâtului în decurs de 15 zile din data prezentării acesteia completului de judecată. După expirarea termenelor menționate părțile decad din drept de a prezenta obiecții și probe suplimentare.

20.3. Dacă pârâtul de asemenea are cerințe împotrivă reclamantului ce derivă din aceleaşi raporturi juridice și obiectul litigiului, acesta este în drept să inainteze acţiune reconvenţională care se soluţionează concomitent cu cererea de arbitraj principală. Referință la cerere reconvențională se depune similar depunerii referinței la cerere de arbitraj principală. Cerere reconvenţională se întentează nu mai tîrziu de începutul dezbaterilor și trebuie să întrunească aceleaşi condiţii ca şi cererea de arbitraj principală. Renunțarea părții la cerere de arbitraj principală nu atrage renunțare la cerere reconvenţională.

20.4. Intentarea acţiunii reconvenţionale se efectuează conform regulilor generale de intentare a acţiunii principale.

20.5. Referințe, cererea reconvențională cu anexele se prezintă cât completului de judecată, atât și tuturor părților a litigiului.

20.6. Oricare schimbare a rechizitelor părţii nu se ia în considerare de Curtea de Arbitraj, dacă aceasta nu a fost comunicată în prealabil în formă scrisă.

Articolul 21

Formarea completului de judecată arbitrală

21.1. Părţile sunt libere să stabilească numărul şi modalitate de numire a completului de judecată.

21.2. Dacă părţile nu au stabilit altfel, litigiul se soluționează de către completul de judecată din 3 judecători, câte unul numit de reclamant și pârât, iar al treilea se desemnează în calitate de preşedintele completului de acești doi judecători arbitrali. Însă, părţile sau judecătorii pot decide o altă ordine de desemnare a preşedintelui completului de judecată.
21.3. Dacă în litigiu participă mulţi reclamanţi sau pârâţi, părţile care au interese comune pot numi un judecător comun. Completul de judecată poate fi lărgit, însă trebuie să rămână impar după numărul.

21.4. Este nulă clauza convenţiei de arbitraj care prevede dreptul unei părţi de a numi judecătorul în locul celeilalte părţi sau de a avea mai mulţi judecători decât cealaltă parte.

21.5. În cazul când părţile au convenit la numărul de judecători, dar nu și-au exprimat asupra unor persoane anumite și ordinii de numire a acestora, reclamant în cerere de arbitraj sau cerere separată alege din lista judecătorilor Curţii de Arbitraj un judecător pentru introducerea în completul de judecată sau solicită Preşedintelui Curţii de Arbitraj să propună pârâtului să-și exprime opinia privind ordinea de numire a completului de judecată, candidatul propus, să propună un alt candidat, sau să numească completul de judecată.

21.6. Dacă în termenul numit de completul de judecată, dar nu mai tîrziu de cel stabilit prin lege, pârâtul nu se va exprima asupra numirii judecătorul arbitral, acest judecător se numește de către Preşedintele. Judecătorul numit poate fi schimbat de către Preşedintele, dacă pârâtul va dovedi că el nu a avut posibilitate să comunice în termen privind candidatul său pentru completul de judecată.

21.7. Partea care a solicitat numirea judecătorului arbitral nu poate revoca numirea astfel făcută fără acordul a celorlalte părţi.

21.8. În cazul în care părţile trebuie să numească un judecător în comun, însă nu au căzut de acord în termenul numit de completul de judecată, dar nu mai tîrziu de cel stabilit prin lege, acesta se desemnează de către Preşedintele.

21.9. Dacă cei doi judecători în termen de 10 zile din data desemnării acestora în completul de judecată, nu cad de acord asupra candidatului celui al treilea judecător, acesta se numește de către Preşedintele.

21.10. La primirea propunerii privind introducerea în completul de judecată, judecătorul în termen de 5 zile confirmă acordul sau dezacordul său motivat.

21.11. În cazuri dacă părțile nu ajung la un acord privind numirea judecătorului unic, sau când una dintre părți nu propune judecătorul, sau când cei doi judecători nu au convenit asupra candidatului celui al treilea judecător, sau nu au numit preşedintele completului de judecată, acesta se desemnează de către Preşedintele.

21.12. În toate cazuri când Președintele nu poate îndeplini atribuțiile sale, in particular ca urmare a recuzării, atribuțiile acestuia se îndeplinesc de către Vicepreşedintele.

Articolul 22

Temeiuri şi procedură de recuzare a judecătorului

22.1. Dacă judecătorul arbitral a dat consimțământ să efectueze procedurile arbitrale, acesta înainte de exprimarea consimțământului este obligat să dezvăluie orice circumstanţă, care poate ridica îndoieli întemeiate asupra imparţialităţii sau independenţei sale, ori contravine convenţiei de arbitraj a părţilor. Începând cu data numirii şi pînă la încetarea procedurii arbitrale, judecătorul este obligat imediat să dezvăluie părţilor asemenea circumstanţe nou apărute, cu excepţia cazului când le-a informat anterior despre acestea.

22.2. Un judecător nu poate fi recuzat decât dacă există o circumstanţă ce poate ridica îndoieli întemeiate asupra imparţialităţii sau independenţei sale sau dacă acesta nu posedă cerințelor stabilite de către părţi în convenție de arbitraj. Partea nu este în drept să recuze judecătorul pe care l-a numit sau la a cărui numire a participat decât pentru o cauză despre care a luat cunoştinţă după numire sau după participare la numire.

22.3. Aceleaşi temeiuri sunt valabile şi pentru abţinerea de la judecată de către un judecător şi pentru recuzarea expertului şi interpretului. Chestiunea privind abţinere de la judecată/recuzare se soluţionează de către completul de judecată care efectuează procedură arbitrală.

22.4. Dacă părţile nu au convenit privind procedură și temeiuri de recuzare, partea care are intenţie să recuze un judecător trebuie să prezinte completului de judecată o cerere scrisă cu temeiuri de recuzare în decurs de 15 zile de la data la care a luat cunoştinţă despre numirea acestuia sau de la data la care partea a luat cunoştinţă de circumstanţele prevăzute în articolul prezent ca temeiuri pentru recuzare. Dacă judecătorul recuzat sau partea adversă nu este de acord cu motivele de recuzare invocate, completul de judecată numit de părţi, inclusiv judecătorul recuzat, se pronunţă asupra recuzării cu emiterea unei încheieri motivate.

22.5. Dacă recuzarea este respinsă conform procedurii stabilite prin convenție de arbitraj a părţilor sau conform pct. 22.4 din Regulament, partea care solicită recuzare poate în termen de 30 zile din ziua respingerii cererii de recuzare s-o atace în instanţă de judecată sau Președintelui conform legislației. În perioada soluționării cererii de recuzare, completul de judecată, inclusiv judecătorul sub recuzare, poate continua procedură arbitrală sau de conciliere și emite hotărâre arbitrală în fond.

Articolul 23

Pregătire pentru dezbateri arbitrale

23.1. La etapa pregătirii litigiului pentru dezbateri Preşedintele sau completul de judecată care efectuează procedura arbitrală, este în drept să dispună aplicarea măsurilor de asiguare a acţiunii, prin intermediul Secretariatului interacţionează cu părţile litigante, inaintează interpelări privind obţinerea informaţiei necesare, la cererea şi pe cheltuiala părţilor solicită autorităţilor de stat sau instituţiilor particulare prezentarea unor informaţii suplimentare ce au tangenţă cu obiectul litigiului, atrage specialişti, dispune efectuarea expertizelor.

23.2. Orice probe se prezintă de către părţi pînă la începutul dezbaterilor arbitrale şi trebuie să fie prezentate fiecărei părţi.

23.3. Secretariatul transmite părţilor copiile tuturor înscrisurilor intrate parvenite la Curtea de Arbitraj la etapa pregătirii sau dezbaterilor arbitrale. Completul de judecată stabileşte ziua şi locul desfăşurării şedinţei arbitrale şi citează părţile prin intermediul Secretariatului.

Articolul 24

Măsuri de asigurare a acţiunii

24.1. La depunerea cererii de arbitraj sau în cursul procedurii arbitrale oricare dintre părţi poate să se adreseze la Curtea de Arbitraj sau în instanţa de judecată competentă cu cerere privind încuviinţarea măsurilor de asigurare a acţiunii arbitrale, dacă părţile nu au convenit altfel.

24.2. Măsuri de asigurare se aplică la orice etapa până la emiterea hotărârii arbitrale în fond, în scopul executării reale şi rapide a hotărârii arbitrale, şi reprezintă orice măsuri de caracter temporar prin care Curtea de Arbitraj dispune ca una dintre părţile litigante să:

a) menţină sau să restabilească «status quo» până la soluţionarea litigiului în fond;
b) ia măsuri cu scopul împiedicării sau diminuării unui prejudiciu existent sau posibil din partea oricărei părţi litigante faţă de terţi, Curtea de Arbitraj, sau să se abţină de la acţiuni (inacţiuni) ce pot cauza un astfel de prejudiciu;
c) prezinte un instrument de păstrare a activelor ce va asigura posibilitatea executării viitoare a hotărârii arbitrale;
d) păstreze probele ce pot avea tangenţa cu litigiu şi pot fi esenţiale la soluţionarea acestuia.

24.3. În calitate de măsuri de asigurare Preşedintele sau completul de judecată este în drept să emită o încheiere privind:

a) aplicarea sechestrului pe bunuri sau mijloacele băneşti aparţinute unei părţi litigante, inclusiv cele aflate la alte persoane;
b) interdicţie de a efectua anumite acţiuni din partea unei părţi;
c) interdicţie de a efectua anumite acţiuni din partea altor persoane faţă de una dintre părţi sau faţă de obiectul litigiului, inclusiv de a transmite unei părţi bunuri sau de a executa anumite obligaţii faţă de aceasta;
d) suspendarea înstrăinării sau transmiterii bunurilor sechestrate la depunerea cererii privind ridicarea sechestrului (excluderea din inventar);
e) aplicarea altor măsuri ce servesc scopurilor menţionate în prezentul articol.

24.4. Preşedintele sau completul de judecată este în drept să aplice concomitent mai multe măsuri de asigurare cu condiţia ca valoarea totală a restricţiilor nu va depăşi valoarea acţiunii.

24.5. Partea care solicită aplicarea măsurilor de asigurare este obligată să prezinte Curţii de Arbitraj motive întemeiate şi să dovedească că:

a) neaplicarea măsurilor de asigurare va atrage imposibilitatea executării eficiente a hotărârii arbitrale;
b) neaplicarea măsurilor de asigurare va atrage cauzarea prejudiciului adiţional acestei părţi, ce nu va putea fi înlăturat prin acordarea viitoare a unei compensaţii pentru un astfel de prejudiciu, întrucât mărimea acesteia va depăşi esenţial activele pârâtului, care pot fi supuse sechestrului;
c) există o posibilitate rezonabilă că cerinţele arbitrale invocate de această parte vor fi admise. Orice concluzie privind astfel de posibilitate nu atrage libertatea discreţiei Curţii de Arbitraj la emiterea oricăror încheieri ulterioare.

24.6. Încheierile Curţii de Arbitraj privind încuviinţarea măsurilor de asigurare au caracter obligatoriu pentru părţile litigante, se înmânează părţii care le-a solicitat şi reprezintă un act de executare, analogic prin putere juridică oricăror acte oficiale judiciare şi arbitrale.

24.7. Procedurile de executare a încheierii Curţii de Arbitraj privind încuviinţarea măsurilor de asigurare se reglementează de legislaţia de executare şi cea civilă procedurală a locului de executare.

24.8. Cheltuieli de aplicare a măsurilor de asigurare sunt purtate de partea care le-a solicitat şi se iau în calcul la emiterea hotărârii arbitrale în fond.

24.9. Partea litigantă împotriva căreia sunt aplicate măsuri de asigurare, este în drept, în locul măsurilor de asigurare luate, să depună în depozit pe contul Curţii de Arbitraj suma bănească solicitată de altă parte litigantă.

24.10. La cererea motivată a oricărei părţi litigante sau din oficiu Curtea de Arbitraj este în drept să modifice, schimbe, suspende sau anuleze măsurile de asigurare aplicate. Această chestiune se soluţionează în şedinţa arbitrală cu citarea părţilor. Neprezenarea părţilor legal citate nu împiedică soluţionarea chestiunii.

24.11. Partea care solicită aplicarea măsurilor de asigurare, poate fi obligată să poarte răspundere pentru orice costuri şi prejudicii cauzate prin aplicarea astfel de măsuri faţă de orice parte litigantă, dacă Curtea de Arbitraj, ulterior, va stabili că cererea de solicitare încuviinţării măsurilor de asigurare a fost întemeiată prin informaţii necorespunzătoare, iar în situaţia reală de fapt existentă la momentul solicitării, aceste măsuri nu a putea fi aplicate. Astfel de compensaţie poate fi acordată de către Curtea de Arbitraj la orice etapă a procedurii arbitrale, inclusiv la emiterea hotărârii în fond sau după aceasta.

24.12. Curtea de Arbitraj este în drept să oblige partea care solicită aplicarea măsurilor de asigurare să prezinte cauţiune suficientă pentru compensarea unui prejudiciu posibil.

Articolul 25

Schimbări în completul de judecată

25.1. În cazul în care preşedintele sau judecătorii din completul de judecată, ori judecătorul unic, după darea consimţământului nu pot să participe în procedura arbitrală, judecătorii care îi vor înlocui se numesc în conformitate cu prezentul Regulament.

25.2. Noul complet de judecată poate să soluţioneze de la început orice chestiuni ce au fost deja soluţionate de către completul de judecată precedent înainte de schimbare.

Capitolul 3

DEZBATERI ARBITRALE

Articolul 26

Procedura de soluţionare a litigiului arbitral

26.1. Decizia privind necesitatea participării în şedinţe a reprezentanţilor părţilor sau la cererea lor fără participarea acestora, doar în baza probelor prezentate se ia de către completul de judecată. În toate cazurile părţile sunt citate privind ziua şi locul desfăşurării şedinţei şi au drept să participe în aceasta.

26.2. Litigiul se examinează de regulă în şedinţă închisă. Soluţionarea litigiului în şedinţă deschisă se permite numai cu acordul tuturor părţilor. Cu permisiunea completului de judecată şi cu acordul părţilor în şedinţă pot fi prezente şi persoane ce nu participa nemijlocit la soluţionarea litigiului.

26.3. Dacă partea nu a înaintat imediat obiecţii împotrivă oricărei încălcări a prezentului Regulament sau oricărei cerinţe a convenţiei de arbitraj, acest fapt se consideră ca refuz de dreptul acestei părţi de a înainta astfel de obiecţii în viitor, cu excepţia dacă această parte va dovedi imposibilitatea înaintării obiecţiilor la timp şi temeinicia acesteia.

Articolul 27

Proces-verbal al şedinţei arbitrale

27.1. Cursul procedurii arbitrale se consemnează în procesul-verbal al şedinţei care conţine:

a) numărul dosarului;
b) locul şi data şedinţei arbitrale;
c) denumirea Curţii de Arbitraj, numele şi prenumele a judecătorilor şi secretarului, interpreţilor, experţilor, specialiştilor, martorilor;
d) numele şi prenumele părţilor-persoanelor fizice, sau denumirea părţilor- persoanelor juridice;
e) informaţie succintă privind reprezentanţii părţilor şi alţi participanţi la şedinţe;
f) descrierea succintă a cursului şedinţei arbitrale;
g) expunerea succintă a cerinţelor, obiecţiilor, cererilor şi explicaţiilor părţilor şi altor participanţi ai şedinţei;
h) motivele, prin care părţile îşi întemeiază poziţiile sale;
i) partea dispozitivă (în cazul emiterii încheierilor şi hotărârilor);
j) semnăturile judecătorilor, secretarului.

27.2. Depoziţiile expertului, specialistului, martorului pot fi consemnate în procesul-verbal separat, care se semnează de ei şi de secretar.

Articolul 28

Amânarea, suspendarea şi reluarea procedurii arbitrale

28.1. La cererea motivată a unei părţi sau din oficiu, completul de judecată poate amâna şedinţa sau suspenda procedura arbitrală.

28.2. Amânarea şedinţei poate fi solicitată de către parte doar o singură dată. Temei pentru amânare poate servi necesitatea prezentării unui timp suplimentar pentru pregătirea pentru dezbateri, colectării probelor suplimentare, efectuării negocierilor părţilor privind condiţiile tranzacţiei de împăcare posibile ş.a. Chestiunea privind amânarea soluţionării litigiului se decide în şedinţă de către completul de judecată, ţinând cont de opiniile tuturor părţi prezente şi se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.

28.3. Curtea de Arbitraj suspendă procedura arbitrală în cazurile:

a) imposibilităţii examinării litigiului dat pînă la examinarea unui alt litigiu legat de acesta în instanţa de judecată, arbitraj sau alte autorităţi competente;
b) numirii expertizei;
c) expedierii materialelor dosarului la autorităţi de anchetă penală.

28.4. Procedura arbitrală se reia după înlăturarea circumstanţelor care au cauzat suspendarea acesteia. Cu privire la suspendare şi reluare se emite o încheiere. Suspendarea poate fi revizuită în ordine de supraveghere judiciară conform legislaţiei Republicii Moldova.

Articolul 29

Recunoaşterea integrală sau parţială, renunţarea, modificarea, completarea acţiunii.

Tranzacţie de împăcare

29.1. Pînă la emiterea hotărârii în fond fiecare partea prin cererea sa scrisă, cu respectarea prezentului Regulament, este în drept să modifice şi sa completeze cerinţele arbitrale, cu excepţia cazului când completul de judecată nu va recunoaşte astfel de modificare sau completare rezonabilă, tinând cont de întîrzierea făcută pentru interesele altor părţi sau oricăror alte circumstanţe. Opinia completului de judecată pe toate aceste chestiuni se consemnează în proces-verbal al şedinţei arbitrale.

29.2. Cerinţa arbitrală, obiecţia, cerinţa în scopul compensării, inclusiv cererea reconvenţională, nu pot fi modificate sau completate în aşa mod ca să iasă în afara competenţei Curţii de Arbitraj.

29.3. La orice etapă a procedurii arbitrale sau de conciliere completul de judecată utilizează posibilităţi de care dispune pentru soluţionarea amiabilă a litigiului. Pînă la emiterea hotărârii în fond oricare dintre părţi poate declara în scris privind renunţarea integrală sau parţială de la cerinţele arbitrale sau privind recunoaşterea integrală sau parţială a acestora. Acest fapt se consemnează în proces-verbal al şedinţei şi încheierea/hotărârea arbitrală.

29.4. În cazul atingerii unui acord în privinţa tuturor cerinţelor arbitrale litigioase, părţile pot încheia o tranzacţie de împăcare care se aprobă prin hotărârea arbitrală.

Articolul 30

Ordinea de soluţionare a litigiului. Probele si probatiunea

30.1. Ordinea de soluţionare a litigiului se stabileşte de către completul de judecată, ţinând cont de opiniile părţilor. Acesta este însărcinat să asigure raţionalitatea şi eficienţa procedurii arbitrale, să garanteze părţilor posibilitatea de a exprima opiniile sale şi a ajunge la o hotărâre echitabilă.

30.2. Părţile în ordinea stabilită de prezentul Regulament trebuie să dovedească circumstanţele prin care ei motivează cerinţele sau obiecţiile sale. Completul de judecată poate să propună părţilor să prezinte şi alte probe, şi de asemenea, la cererea şi pe cheltuiala părţilor să le solicite de la terţi, să citeze şi să audieze martori, specialişti, să numească expertize.

30.3. Partea poate prezenta completului de judecată probele în original sau în copie autentificată corespunzător. În cazul în care pentru soluţionarea litigiului este importantă doar o parte din înscris, se prezintă doar extrasul autentificat din acesta. În caz de necesitate completul de judecată poate solicita părţii să prezinte înscrisul în original.

30.4. Admisibilitatea şi pertinenţa probelor se apreciază de către completul de judecată după intima convingere. Probele pot fi respinse ca nefiind relatate la fondul şi obiectul litigiului, şi de asemenea ca fiind prezentate completului de judecată şi (sau) colectate cu încălcarea ordinii stabilite de prezentul Regulament.

30.5. Deciziile precum că anumite circumstanţe sunt dovedite se iau de către completul de judecată în baza unei analize minuţioase, multilaterale, obiective şi imparţiale a totalităţii probelor prezentate.

Articolul 31

Probe materiale

După emiterea hotărârii probele materiale se restituie persoanelor de la care au fost primite sau se transmit persoanelor recunoscute de către completul de judecată ca având dreptul la aceste bunuri. În caz de necesitate probele materiale pot fi păstrate ca materiale ale dosarului prin fotografierea lor sau prin alte metode care permit fixarea maximă informativă a acestora.

Articolul 32

Audierea martorilor

32.1. Ordinea şi modalitatea audierii martorilor, inclusiv martorilor-experţilor (specialiştilor) se stabileşte de către completul de judecată.
32.2. Pe parcursul depunerii depoziţiilor de către orice martor, inclusiv martor-expert (specialist), completul de judecată poate îndepărta din sală alţi martori, inclusiv martori-experţi, cu excepţia cazurilor când astfel de martor este şi parte în procedura arbitrală, căruia, de regulă, nu i se propune să se îndeparteze din dezbateri.

32.3. Completul de judecată poate dispune audierea martorilor, inclusiv martorilor-experţilor (specialiştilor) cu aplicarea mijloacelor de comunicare la distanţă ce nu necesită participarea nemijlocită la dezbateri (conectarea video, Internet software, s.a.).

Articolul 33

Numirea expertizei

33.1. Pentru soluţionarea chestiunilor apărute la soluţionarea litigiului care necesită cunoştinţe speciale în domeniul tehnicii, ştiinţei, artei etc., completul de judecată din oficiu sau la cererea şi pe cheltuiala uneia ori ambelor părţi, prin încheierea sa, poate numi expertiza şi solicita de la părţi prezentarea înscrisurilor necesare sau alte obiecte pentru expertiză, sau să efectueze alte acţiuni şi măsuri necesare, inclusiv permisiunea accesului la obiecte cu regim de acces limitat etc.

33.2. Audiind părţile, completul de judecată poate numi unul sau un număr de experţi ca ei să prezinte în scris un raport privind anumite chestiuni indicate de către completul de judecată. Copia actului privind dispunerea efectuării unei expertize de către expert se expediază părţilor.

33.3. Pînă la numirea sa, expertul, de regulă, prezintă completului de judecată informaţia privind calificarea sa şi declaraţia privind imparţialitatea şi independenţa sa. Părţile sunt obligate să comunice completului de judecată, dacă au ele dispun de careva obiecţii faţă de calificarea, imparţialitatea şi independenţa expertului respectiv. Ulterior, după numirea expertului astfel de obiecţii pot fi înaintate doar în temeiuri ce au devenit cunoscute părţii după numirea acestuia. Completul de judecată admite sau respinge astfel de obiecţii imediat după înaintarea acestora.

33.4. Părţile prezintă expertului orice informaţie ce are tangenţă cu litigiul sau îi transmit pentru inspecţie orice înscrisuri sau bunuri legate de litigiu, care pot fi solicitate de acesta. Orice neînţelegeri privind temeinicia cerinţelor de prezentare a informaţiei, înscrisurilor, bunurilor, accesului la obiecte ş.a. se soluţionează de către completul de judecată.

33.5. La primirea concluziei expertului completul de judecată acordă părţilor posibilitatea de a lua cunoştinţă cu aceasta, a face extrase, copii, precum şi a prezenta opinia scrisă pe marginea acesteia. Părţile de asemenea sunt în drept să ia cunoştinţă de orice înscris, la care expertul a făcut referire.

33.6. La cererea părţii expertul poate fi audiat de către completul de judecată în scopul concretizării şi explicării informaţiei exprimate în concluzie. Părţile sunt în drept să participe la această audiere şi să pună întrebări în faţa expertului. În cursul acestei şedinţe orice parte poate prezenta şi alţi martori-experţi pentru depunerea depoziţiilor pe chestiuni litigioase. Acestei proceduri i se aplică dispoziţiile articolului precedent.

TITLUL III

EMITEREA HOTĂRÂRII ARBITRALE ÎN FOND

Articolul 34

Încetarea procedurii arbitrale

34.1. Procedura arbitrală se încetează concomitent cu emiterea hotărârii arbitrale definitive sau încheierii.

34.2. Se adoptă o hotărâre dacă litigiul se soluţionează în fond, de asemenea fără luarea deciziei asupra cerinţelor arbitrale înaintate şi la solicitarea părţilor în cazul aprobării tranzacţiei de împăcare.

34.3. În celelalte cazuri, orice acte de la începutul procedurii arbitrale şi pînă la încetarea dezbaterilor se emit în forma unei încheieri, inclusiv:

a) dacă reclamantul a renunţat la cerinţele sale arbitrale, cu excepţia cazului când pârâtul înaintează obiecţii şi completul de judecată recunoaşte că pârâtul are un interes legitim în soluţionarea definitivă a litigiului;
b) dacă părţile au convenit asupra încetării procedurii arbitrale;
c) dacă completul de judecată constată, că continuarea procedurii arbitrale a devenit inutilă sau imposibilă.

Articolul 35

Emiterea, pronunţarea şi remiterea hotărârii arbitrale

35.1. Hotărârea se adoptă de către completul de judecată în şedinţă de deliberare închisă prin majoritatea de voturi, se semnează de toţi judecătorii completului de judecată şi se pronunţă în şedinţa arbitrală, inclusiv şi în cazul neprezentării tuturor părţilor. Judecătorul, care nu este de acord cu decizia majorităţii, de asemenea este obligat să semneze hotărârea, însă are dreptul să-şi expună opinia motivată separată, în formă scrisă, care se anexează la dosar.

35.2. În cazul în care anterior una dintre părţi a renunţat sau a recunoscut parţial cerinţele arbitrale, despre acest fapt se indică în hotărâre, iar hotărâre se ia doar asupra cerinţelor rămase.

35.3. Hotărârea se remite (se înmânează) părţilor în termen de nu mai tîrziu de 10 zile din data pronunţării acesteia, şi din ziua remiterii (înmânării) acesteia părţilor devine definitivă, obligatorie pentru toate părţile şi nu poate fi atacată în fond. După temeiuri procedurale hotărârea poate fi contestată în instanţă de judecată competentă în ordine de supraveghere judiciară conform legislaţiei Republicii Moldova.

Articolul 36

Amânarea emiterii hotărârii în fond

În caz dacă informaţia prezentată de către părţi este insuficientă pentru luarea hotărârii în fond, completul de judecată poate amâna emiterea hotărârii şi relua dezbateri arbitrale cu citarea părţilor.

Articolul 37

Conţinutul hotărârii arbitrale

Hotărârea arbitrală în fond trebuie să cuprindă:

a) locul, data şi numărul dosarului;
b) denumirea completă a Curţii de Arbitraj şi completul de judecată;
c) numele, prenumele şi cod personal – pentru persoanele fizice, denumirea şi cod de identificare – pentru persoanele juridice, datele reprezentanţilor şi altor persoane participante;
d) referire la convenţia de arbitraj şi dreptul aplicabil, în al cărei temei s-a efectuat procedura arbitrală;
e) obiectul litigiului şi opiniile părţilor;
f) circumstanţele de fapt, stabilite de către completul de judecată;
g) evaluarea circumstanţelor stabilite din punct de vedere juridic sau în echitate (ex aequo et bono), stipularea motivelor ce au servit temei pentru luarea hotărârii;
h) esenţa hotărârii luate, inclusiv repartizarea taxelor şi cheltuielilor arbitrale între părţi, măsuri de asigurare;
i) termenele şi modalitatea de executare a hotărârii;
j) semnăturile judecătorilor care au adoptat hotărârea, ştampila Curţii de Arbitraj.

Articolul 38

Rectificarea, interpretarea, completarea şi explicarea hotărârii

38.1. Orice judecător din completul de judecată, oricare dintre părţi poate solicita emiterea unei hotărâri adiţionale, dacă în hotărârea pronunţată completul de judecată nu s-a expus asupra:

a) unei sau unor cerinţe arbitrale invocate în cerere de arbitraj;
b) unei sau unor cerinţe arbitrale ce nu erau invocate în cerere de arbitraj, insă au fost înaintate în cursul procedurii arbitrale;
c) oricărei chestiuni intermediare supuse soluţionării de către completul de judecată, inclusiv privind compensarea prejudiciului cauzat prin aplicarea neîntemeiată a măsurilor de asigurare.

38.2. Orice parte poate solicita completului de judecată, cu notificarea celeilalte părţi, rectificarea erorilor de calcul şi greşelilor de tipar, oricăror alte erori similare, interpretarea hotărârii sau a unei părţi din aceasta.

38.3. Cereri de completare, interpretare şi rectificare se depun la Curtea de Arbitraj şi se soluţionează de către acelaşi complet de judecată cu citarea părţilor, însă neprezentarea acestora nu împiedică soluţionarea cererii.

38.4. Hotărârea adiţională (încheiere) privind rectificarea sau interpretarea hotărârii arbitrale face parte integrantă a acesteia.

38.5. Părţile nu suportă cheltuieli legate de completarea, interpretarea sau rectificarea hotărârii arbitrale.

Articolul 39

Încetarea procedurii arbitrale

39.1. Curtea de Arbitraj încetează procedura arbitrală, stabilind că:

a) litigiul nu se atribuie competenţei Curţii de Arbitraj;
b) există hotărârea irevocabilă a instanţei de judecată emisă pe litigiul între aceleaşi părţi, pe acelaşi obiect şi temeiuri, sau încheierea instanţei de judecată privind încetarea procesului pe motivul renunţării reclamantului la acţiune sau aprobării tranzacţiei de împăcare;
c) există hotărârea arbitrală obligatorie pentru părţi, emisă pe litigiul între aceleaşi părţi, pe acelaşi obiect şi temeiuri, cu excepţia cazurilor când instanţa de judecată a refuzat în emiterea titlului executoriu sau a casat hotărârea arbitrală;
d) reclamantul a renunţat la cererea de arbitraj;
e) a decedat partea-persoană fizică sau a fost lichidată partea-persoana juridică, dacă raporturile litigioase nu permit atragerea succesorilor de drepturi;
f) soluţionarea litigiului este imposibilă din alte motive prevăzute de Regulamentul prezent.

39.2. Pînă la formarea integrală a completului de judecată hotărârea de încetare a procedurii arbitrale se emite de către Preşedinte, în celelalte cazuri – de către completul de judecată. Încetarea procedurii nu lipseşte părţile de dreptul de a se adresa Curţii de Arbitraj cu o cerere de arbitraj bazată pe noile temeiuri.

Articolul 40

Păstrarea dosarelor

La încetarea procedurii arbitrale dosarul arbitral se transmite la păstrare Secretariatului. Accesul la materialele dosarului se permite doar de către Preşedinte la interpelarea motivată a autorităţilor oficiale, părţii litigante sau terţilor.

TITLUL IV

EXECUTAREA HOTĂRÂRII ARBITRALE

Articolul 41

Modalitate de executare a hotărârii

41.1. Hotărârea Curţii de Arbitraj devine definitivă şi obligatorie pentru executare de către părţi în ordinea şi termenul stabilit în hotărâre.

41.2. În caz dacă în hotărâre nu este stabilit termenul de executare, hotărârea urmează a fi executată imediat după remiterea (înmânarea) acesteia părţilor.

Articolul 42

Executarea silită a hotărârii

În cazul neexecutării benevole a hotărârii arbitrale de către partea obligată în termenul stabilit, la cererea părţii în beneficiul căreia a fost adoptată hotărârea, executarea silită se efectuează de către instanţele competente a statului pe teritoriul căruia hotărârea urmează a fi executată, conform procedurilor acestuia de executare a hotărârilor arbitrale şi judiciare în vigoare.

Articolul 43

Proceduri de conciliere (mediere)

43.1. Proceduri de conciliere (mediere) pot fi efectuate atât ca o etapă a procedurii arbitrale, cât şi în calitate de procedură separată privind soluţionarea amiabilă a litigiului.

43.2. Procedura de conciliere (mediere) se începe cu depunerea cererii scrise de la una dintre părţi la Curtea de Arbitraj, care la rîndul său solicită exprimarea opiniei celeilalte părţi pe acest fapt. Dacă cealaltă parte renunţă la procedura de conciliere sau nu comunică opinia sa în decurs de 30 zile, propunerea privind participarea la procedura de mediere se consideră respinsă.

43.3. Pentru efectuarea procedurilor de conciliere (mediere) părţile sau Preşedintele Curţii de Arbitraj la cererea lor, numesc judecător arbitral, care efectuează mediere la discreţia sa, conducându-se de principiile multilateralitaţii, obiectivităţii, operativităţii, imparţialităţii şi echităţii. Cu acordul părţilor mediatorul numeşte data, oră şi locul de efectuare a procedurilor de conciliere.

43.4. La efectuarea procedurilor de conciliere pot fi utilizate forme procedurale de colectare, prezentare, fixare şi evaluare a probelor similare celor din procedura arbitrală.

43.5. Procedurile de conciliere poartă un caracter confidenţial.

43.6. Procedura de conciliere se încetează în cazurile:

a) renunţării unei părţi, în orice moment, la participarea în mediere;
b) dacă nu s-a ajuns la un acord privind soluţionarea amiabilă a litigiului;
c) soluţionării amiabile a litigiului şi încheierii acordului scris privind soluţionarea de succes, semnat de mediator şi părţi.

43.7. Dacă părţile au convenit privind soluţionarea amiabilă a litigiului, acestea încheie şi semnează tranzacţia de împăcare. La solicitarea părţilor aceasta poate fi redactată de către mediator. Prin semnarea tranzacţiei de împăcare părţile încetează litigiul şi urmează să respecte tranzacţia încheiată.

43.8. Dacă litigiul nu este soluţionat amiabil, orice propuneri, confirmări sau declaraţii din partea părţilor în cursul procedurii de conciliere nu au valoare juridică la procedura arbitrală ulterioară.

43.9. Fără consimţământul părţilor mediatorul nu poate îndeplini atribuţii de judecător arbitral, reprezentant sau consultant a uneia dintre părţi pe acelaşi litigiu, nu poate fi citat, audiat de orice instanţă de judecată, arbitrală sau altă autoritate, nu poate depune depoziţii privind circumstanţele, ce au devenit cunoscute acestuia în cursul procedurilor de mediere.

43.10. Calculul, repartizarea şi compensarea taxelor şi cheltuielilor de organizare şi desfăşurare a procedurilor de conciliere (mediere) se efectuează conform Regulamentului cu privire la taxe şi cheltuieli de arbitraj.

43.11. Dacă părţile nu au convenit altfel, toate costurile legate de proceduri de conciliere se achită de către părţi în mod egal.

Articolul 44

Intrarea în vigoare

Prezentul Regulament intră în vigoare la data aprobării acestuia prin Hotărârea Consiliului de Administrare a Asociaţiei de Arbitraj din Republica Moldova şi este obligatoriu pentru aplicare pe toate litigiile atât aflate pe rol la Curtea de Arbitraj, cât şi cele ce urmează a fi înaintate.